Doar Belgia si Lituania aveau, in 2016, o flota de pescuit mai mica decat cea a Romaniei, 72 respectiv 142 de vase, insa capacitatea totala a celor doua flote era mult mai mare decat cea a Romaniei, 14.000 respectiv 41.000 de tone. Chiar si flota de pescuit a Bulgariei este mai mare decat cea a Romaniei, fiind formata din 1.910 vase cu o capacitate totala de 6.000 de tone.

Datele Eurostat mai arata ca, in perioada 2008-2016, flota de pescuit a Romaniei s-a redus cu peste doua treimi, de la 437 la 147 de vase, iar capacitatea totala s-a redus la jumatate, de la 2.000 la 1.000 de tone.

In 2016, Spania avea cea mai mare flota de pescuit din Uniunea Europeana, 21,1% din totalul UE, urmata de Marea Britanie (11,7%), Franta (10,9%) si Italia (9,9%). Impreuna, aceste state erau responsabile pentru 53,8% din capacitatea totala de pescuit a UE. Cu toate acestea, cand vine vorba de numarul total de vase, aproape o cincime (18,1%) din flota de pescuit a UE era inregistrata in Grecia (15.182 de nave), urmata de Italia cu 12.271 de vase sau 14,7%, Spania - 9.312 de vase sau 11,1%, Portugalia - 7.970 de vase sau 9,5%, si Croatia - 7.627 de vase sau 9,1%.

In mod obisnuit, navele de pescuit grecesti sunt mici, cu o capacitate medie de 4,7 tone in 2016, mai mica decat media de 19 tone la nivelul UE. Comparativ, vasele de pescuit din Spania aveau in 2016 o greutate medie de 36,3 tone, in timp ce in Olanda aveau o greutate medie de 156 de tone, iar in Lituania una de 287,9 tone pe nava.