Scenariul unui hard-Brexit pare tot mai probabil, dupa ce acordul de retragere al Regatului Unit din Uniunea Euroepana a fost respins de catre Parlamentul Britanic, iar reprezentan?ii industriei carnii din cele doua tabere se arata alarma?i de efectele pe care acest lucru le-ar avea asupra afacerilor lor incepand cu 29 martie 2019.

Efect in lan?

In prima faza, trebuie men?ionat ca produc?ia de alimente a Marii Britanii asigura doar 60% din cererea pie?ei interne, iar dependen?a de importurile de alimente a fost rezolvata in mare parte cu ajutorul marfurilor livrate de alte state membre ale Uniunii.

In acelasi timp, o buna parte din alimentele produse in Regatul Unit nu intra in preferin?ele consumatorilor de pe aceasta pia?a (fiind exportate) ori necesita procesarea in alte ?ari membre UE, reintorcandu-se ulterior sub forma de importuri pe pia?a britanica. Luand numai exemplul carnii de vita importata din Irlanda (sau procesata in aceasta ?ara) pierderile rezultate pentru producatorii irlandezi s-ar cifra la peste 700 milioane euro anual, conform unui studiu efectuat de FTI Consulting. Lovitura ar fi si mai serios resim?ita de producatori care au o expunere directa pe pia?a britanica, asa cum este compania irlandeza ABP Food Group, care de?ine subsidiare atat in Marea Britanie, cat si in Polonia. In cazul impunerii de taxe vamale sub regim WTO (Organizatia Mondiala a Comertului) intre Uniune si Marea Britanie, cu siguran?a opera?iunile grupului ar avea de suferit, in contextul in care importurile de carne de vita ale Regatului Unit provin din Irlanda (70%), Olanda (8%), Polonia (7%), alte state UE (9%), ?ari extracomunitare (6%).

De asemenea, exporturile de vita sunt direc?ionate catre: Irlanda (32%), Olanda (23%), Fran?a (8%), Hong Kong (7%) si Germania (5%), cu men?iunea ca o parte din acestea revin pe pia?a britanica dupa ce au fost procesate in facilita?i de pe teritoriul altor ?ari (Irlanda si Olanda, in principal – n.r.) din cauza capacita?ii reduse de procesare din Marea Britanie, men?inuta la nivelul anterior „crizei vacii nebune”.

Un haos predictibil

Pe de alta parte, stilul cosmopolit intalnit in obiceiurile culinare ale localnicilor din marile orase britanice, unde arta culinara combina stilurile fusion, oriental, interna?ional si lasa intotdeauna loc de inova?ii in materie de feluri servite in restaurante sau pe canalul de vanzari street-food, au influen?at si gustul consumatorilor casnici in privin?a por?iilor si tipurilor de carne  consumate in casa.

Referindu-ne strict la carnea de pui, preferin?a britanicilor pentru fileurile din piept de pui face ca, in ciuda produc?iei crescute de pasari din ?ara, Regatul Unit sa ramana un importator major de carne de pui din: Olanda (41%), Polonia (16%), Irlanda (8%), Germania (7%), Belgia (6%), alte ?ari membre UE (13%), in vreme ce importurile de pe pie?e extracomunitare (Brazilia, Chile, Argentina sau Thailanda) nu depasesc 5%.

Ca sa satisfaca cererea de piept de pui de pe pia?a interna, industria de profil din Marea Britanie ar trebui sa isi dubleze produc?ia, adaugand cam 1,1 miliarde de pasari sacrificate anual si, implicit, generand o risipa enorma de hrana, in condi?iile in care restul pieselor rezultate din transarea pasarilor si-ar gasi cu greu pie?e de desfacere, dupa cum au explicat reprezentan?ii International Meat Trade Association (IMTA) din Regat.

Fiori reci

In cazul carnii de porc, la fel ca si la vita, dezamagirea unui Brexit haotic va atinge ambele parti, cu efecte mai puternice in tabara daneza a producatorilor de alimente. Industria alimentara din Danemarca incearca sa gaseasca solutii de rezerva la un soc estimat a se apropia de valoarea de 2,2 miliarde euro. In caz de hard-Brexit, taxele vamale puse pe carnea de porc din Danemarca ar putea ajunge pana 25% din valoarea produsului.

10 dintre cele mai mari companii din sectorul alimentar din Danemarca sunt responsabile de 80% din produsele livrate de aceasta tara pe piata britanica, iar carnea de porc si produsele procesate, in special mult ravnitul bacon, au o valoare de peste 450 milioane euro. Solutii pentru lirarea acestor produse pe alte piete sunt, dupa cum a recunoscut si ministrul danez Jakob Ellemann-Jensen, care a identificat deja China, Hong Kong si Japonia ca potentiali cumparatori ai produselor lactate din Danemarca si Coreea de Sud si Australia pentru porc, dar cel mai mare impedimente ramane, in acest caz, timpul indelungat de livrare al acestora.

Despre sectoarele care pot inregistra pierderi in caz de hard Brexit, dar si despre intarzierile in livrari care vor creste ca urmare a controalelor sanitar-veterinare mult mai amanuntite puteti citi in noul numar al revistei INDUSTRIA CARNII.RO.