Milanova s-a referit la aspectele legate de posibilităţile de reducere a risipei alimentare, pe fondul noilor reguli adoptate în septembrie 2025 de Parlamentul European, care vizează construirea unei economii mai durabile şi circulare. Conform deciziei Parlamentului, până în 2030, statele membre vor trebui să reducă risipa alimentară generată de gospodării, retaileri şi restaurante cu 30% faţă de nivelurile din perioada 2021-2023. De asemenea, vor trebui reduse cu 10% deşeurile generate în procesarea şi fabricarea alimentelor. Bulgaria este obligată să îşi actualizeze legislaţia până în iunie 2027.

Milanova a declarat că adoptarea directivei este un "pas aşteptat" în urma anilor de recomandări şi măsurilor de încurajare din partea Comisiei Europene (CE). Din păcate, cele mai recente date Eurostat arată că risipa alimentară în UE a rămas stabilă şi, în unele locuri, a crescut chiar uşor, în pofida politicilor existente, a remarcat ea. În ultimii ani nu au fost asigurate resursele financiare necesare pentru măsuri cu rezultate tangibile, ceea ce pune sub semnul întrebării eficacitatea abordării de până acum.

Ea a subliniat că, în prezent, nu există informaţii despre înfiinţarea unui grup de lucru pentru actualizarea legislaţiei din Bulgaria în legătură cu directiva. Acest lucru a fost confirmat către BTA de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi de Ministerul Mediului şi Apelor. Acesta din urmă a menţionat că procesul este încă în curs de desfăşurare.

Programul Naţional de Prevenire a Risipei Alimentare (2021-2026), adoptat de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, rămâne valabil. Cu toate acestea, potrivit BFB, subiectul a fost neglijat în ultimii ani, inclusiv prin netransmiterea de date actualizate către Eurostat. În datele publicate în octombrie 2025, Bulgaria a fost citată cu informaţii din 2022 în loc de date mai recente, a declarat Milanova.

BFB şi-a exprimat disponibilitatea de a participa la elaborarea măsurilor naţionale. Organizaţia are o expertiză vastă în reducerea risipei şi gestionarea surplusului de alimente şi, în această calitate, participă de obicei la grupuri de lucru pe această temă iniţiate de Ministerul Agriculturii, a adăugat Milanova.

Ea a spus că lipsa finanţării direcţionate pentru măsuri concrete pune la îndoială atingerea obiectivelor ambiţioase. Fără buget adecvat şi instrumente eficiente, risipa alimentară nu va deveni o prioritate reală pentru multe ţări, a explicat ea. În Bulgaria, a adăugat ea, nu au existat investiţii pe termen lung în soluţii sistemice, cum ar fi băncile pentru alimente, ceea ce limitează potenţialul de rezultate sustenabile.

Conform datelor BFB, peste 340.000 de tone de alimente sunt irosite anual numai în industria alimentară din Bulgaria. Această resursă ar putea asigura o nutriţie adecvată pentru toate persoanele din ţară expuse riscului de sărăcie, a afirmat Milanova. Peste 1,5 milioane de bulgari au venituri mici sau nu au venituri şi ar putea fi sprijiniţi prin utilizarea eficientă a surplusului de alimente, a adăugat ea.

Milanova a subliniat necesitatea de a se distinge clar între "surplusul alimentar", produsele comestibile care pot fi redistribuite în termenul de valabilitate rămas, şi 'risipa alimentară', care şi-a pierdut deja potenţialul de utilizare socială. Prevenţia prin redistribuirea la timp este o măsură cheie care oferă atât beneficii sociale, cât şi de mediu, a spus ea.

Înfiinţată în 2012, Banca pentru alimente din Bulgaria a furnizat alimente donate în valoare de peste 15 milioane de leva şi sprijină anual peste 80.000 de persoane la nivel naţional. De la înfiinţare, organizaţia a ajutat peste 340.000 de persoane aflate în nevoie prin intermediul unei reţele de peste 140 de organizaţii partenere şi peste 280 de programe sociale. Numai în 2025, BFB a salvat de la risipă aproape 486.000 kg de alimente, în valoare de aproximativ patru milioane de leva. Potrivit organizaţiei, fiecare leva donată pentru operaţiunile sale furnizează alimente în valoare de cel puţin 10 leva.

Activităţile băncilor de alimente sunt reglementate de Legea privind alimentele şi de o ordonanţă specială. Cu toate acestea, Milanova a menţionat că până în prezent nu au fost alocate fonduri de stat pentru construirea şi întreţinerea infrastructurii logistice necesare - depozite, echipamente, software şi transport. Organizaţia funcţionează în principal prin donaţii de la persoane fizice şi companii, în timp ce peste 200 de voluntari susţin echipa sa de cinci angajaţi în fiecare an.

BFB lucrează cu instituţii sociale şi organizaţii neguvernamentale pre-evaluate, aplicând criterii clare pentru selectarea beneficiarilor. De-a lungul anilor, organizaţia a contribuit şi la introducerea unei cote zero de TVA pentru donaţiile de alimente, ca măsură de stimulare pentru companii.