Meteorologii din Marea Britanie se aşteaptă să declare vara din acest an, care se încheie oficial pe 31 august, cea mai fierbinte de până acum, iar Europa, în ansamblu, s-a confruntat în acest an cu o încălzire mai mare decât orice alt continent, cu cinci valuri de căldură şi precipitaţii mult sub medie.

După cea mai fierbinte lună iunie şi cea mai secetoasă lună iulie înregistrată vreodată, aproape trei sferturi din Anglia se află oficial în stare de secetă. Crescătorii de animale şi producătorii de lactate au raportat o creştere slabă a ierbii, recolta de cereale din Marea Britanie se preconizează a fi cea mai slabă de la debutul colectării de date statistice comparabile, în 1984, iar cultivatorii de fructe şi legume au declarat că producţia va fi redusă, repetând avertismentele din întreaga Europă.

În acest context, în timp ce Anglia este afectată de secetă, ferma de bovine de aproape 200 de acri (aproximativ 80 de hectare) a lui Sam Squier din sud-estul Angliei este o oază de verdeaţă, înconjurată de câmpuri arse de secetă. Explicaţia este aceea că în timp ce fermierii vecini au recurs la utilizarea furajelor de iarnă, turma de vite soiul Aberdeen Angus a lui Squier se hrăneşte cu păşuni dense, întreţinute prin plantare care a reţinut apa şi a îmbunătăţit calitatea solului.

"Acest an este o dovadă a ceea ce poţi face într-un an secetos", a declarat Squier pentru Reuters. "Am vrut să îmbunătăţim structura solului şi să construim rezistenţă în cadrul afacerii noastre, atenuând atât perioadele prelungite de vreme caldă şi uscată, cât şi perioadele prelungite de vreme umedă", a spus fermierul.

Spre deosebire de terenurile aride din jur, câmpurile cu plante aromatice ale lui Squier, lângă Chelmsford, ajung peste înălţimea genunchiului chiar şi după două luni fără ploaie şi fără utilizarea irigaţiilor. Ierburile oferă hrană bogată în energie, plantele aromatice care îmbogăţesc nutrienţii ajută la controlul paraziţilor şi reduc nevoia de medicamente, în timp ce leguminoasele fixează azotul în sol, eliminând nevoia de îngrăşăminte artificiale.

Vacile lui Squier sunt concentrate într-o zonă mică unde pasc şi calcă vegetaţia în picioare şi sunt mutate de două ori pe zi. Ele creează un strat protector peste sol, iar gunoiul lor de grajd ajută la readucerea seminţelor în pământ, îmbunătăţind sănătatea solului şi retenţia apei. Squier estimează că solul conţine cu aproximativ 400.000 de litri mai multă apă pe acru decât înainte de a adopta agricultura regenerativă. În primii şase ani după trecere, numărul estimat de râme a crescut de la 80 de milioane la 680 de milioane.

Subvenţiile guvernamentale pentru mediu l-au ajutat pe Squier să facă tranziţia. Fără a oferi detalii precise, el a spus că ferma sa s-ar chinui să rămână viabilă fără acest sprijin. Fermierul a precizat că acordurile de proprietate şi de închiriere, constrângerile financiare şi rezistenţa la schimbare reprezintă o problemă pentru alţii.

O soluţie din ce în ce mai populară este colaborarea cu companii din diverse sectoare, inclusiv companii de asigurări şi bănci, care au interesul să se protejeze de consecinţele fenomenelor meteorologice extreme şi, pe măsură ce dovezile se adună, arată că merită să se investească în diferite metode agricole.

"Fermele care adoptă... practici regenerative depăşesc în mod constant performanţele exploataţiilor mai convenţionale în timpul stresului cauzat de secetă, atât în ceea ce priveşte randamentul, cât şi profitabilitatea", a declarat Andrew Voysey, director de impact la firma de consultanţă agricolă Soil Capital. El a citat un studiu intern care arată că fermele care au adoptat practici regenerative au redus pierderile de randament legate de secetă cu cel puţin 10% în aproximativ 85% din cazuri.

În Marea Britanie, banca Lloyds şi-a unit forţele cu compania de alimente regenerative Wildfarmed pentru a crea Fondul de Rezilienţă pentru Alimente şi Natură, alături de companiile de apă Severn Trent şi Affinity Water precum şi grupul de asigurări AXA XL. Fondurile strânse merg către fermieri pentru a îmbunătăţi sănătatea solului.

O altă schemă este iniţiativa "Rute către regenerare", care implică companii precum McCain şi McDonald's, supermarketul britanic Waitrose, bănci precum Lloyds, Barclays şi NatWest şi firme de asigurări precum Aon şi Tokio Marine Kiln. În loc să creeze un "fond comun", aceasta îşi propune să ofere fermierilor o gamă largă de sprijin. Opţiunile includ termeni preferenţiali de creditare, consultanţă tehnică, stimulente pentru companiile alimentare, schimb de practici şi produse de asigurare. După lansarea de anul trecut cu 100 de fermieri, iniţiativa îşi propune să crească la cel puţin 200 de fermieri în acest an şi să se extindă de la cele şase comitate iniţiale la încă şase, a declarat un purtător de cuvânt.

"Construirea unui sistem alimentar mai rezilient este mai importantă decât orice companie", a declarat Jon Banner, directorul global de impact la McDonald's, care îşi propune să cheltuiască cel puţin un miliard de dolari în următorul deceniu pentru rezilienţa lanţului de aprovizionare.

Pentru unii, sprijinul industriei asigurărilor a fost catalizatorul schimbării. Grupul italian Generali a lansat anul acesta un proiect pilot care implică 500 de ferme, care leagă practicile agricole sustenabile de majorarea limitelor la despăgubiri pentru evenimentele legate de climă, fazele viitoare putând include prime mai mici. De asemenea, eforturile de consolidare a lanţurilor de aprovizionare ale grupului elveţian Nestle au fost ajutate de asigurătorii care oferă comisioane mai mici pentru asigurarea împotriva scă