Aceasta a precizat în conferinţa anuală ASAS 'Realizări şi perspective în cercetarea agricolă şi silvică românească' că asistăm la o schimbare a strategiei fermierilor în ceea ce priveşte utilizarea lucernei ca sursă de azot.

'După cum se ştie, lucerna este principala plantă furajeră a României, în egală măsură şi pe glob. Se cultivă peste 30 de milioane de hectare. Este importantă deoarece ne oferă producţii mari, de foarte bună calitate, cu multă proteină, peste 20% proteină, aduce multe beneficii pentru sol şi pentru plante. Suprafaţa cultivată în România în prezent depăşeşte 400.000 de hectare, este în jur de 438.000 din datele statistice. A existat o scădere a suprafeţelor după 1989, dar între timp au crescut şi ca urmare a faptului că fermierii au fost stimulaţi prin politicile ministerului (Agriculturii - n. r.) prin subvenţia cuplată prin utilizarea lucernei ca plantă în sistem ecologic. A crescut suprafaţa cu circa 30% în ultimii 12-15 ani. Creşterea a fost determinată şi de obligativitatea cultivării solurilor româneşti în proiectele finanţate cu fonduri europene. Şi ce aş vrea să accentuez, asistăm la o schimbare a strategiei fermierilor de utilizare a lucernei ca sursă de azot, lucerna fiind specia care lasă în sol cea mai mare cantitate de azot remanent', a spus cercetătorul ştiinţific, care a prezentat principalele rezultate obţinute în ameliorarea lucernei în ultimii 10 ani la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Potrivit acesteia, în ultimii patru ani au fost înregistrate cinci soiuri de lucernă: Monica şi Petra în 2023, Romaniţa şi Gabriela în 2025 şi Măriuca în 2026.

'Deşi condiţiile climatice de la Fundulea au fost mai puţin favorabile, au fost ani cu secetă, toate cele cinci soiuri noi au performat, atât la producţia de substanţă uscată, cât şi la producţia de proteină şi la producţia de sămânţă. Un soi nou de lucernă pentru a fi extins în producţie trebuie să realizeze producţie mare de sămânţă şi acestea au produs peste 500 kg pe hectar', a explicat Maria Schitea, care este vicepreşedinte al Secţiei de cultura plantelor de câmp în cadrul ASAS.

Totodată, ea a făcut referire şi la soiul Ileana, înregistrat în 2017, un soi care a performat deoarece deţine ponderea în producerea de sămânţă.

'Este foarte apreciat de producătorii de furaj şi de sămânţă. Astfel soiul a realizat producţii mari şi la Fundulea şi la Caracal, depăşind martorul (soiul de referinţă care e standardul de comparaţie n.r.) cu 22%', a arătat Schitea.

În anul 2020, alte două soiuri noi au fost înregistrate, respectiv Anastasia şi Ancuţa, iar primul s-a evidenţiat prin producţii superioare atât la masa vegetală şi conţinutul de proteină, cât şi printr-o bună comportare în condiţii de secetă.

'Soiul Anastasia, testat atât la Fundulea, cât şi la Caracal, a depăşit martorul pe medie cu 10 procente, a realizat 16,9% spor la producţia de proteină brută. Soiul Anastasia promite foarte mult. În anul trei de vegetaţie la perenitate soiul Anastasia a depăşit martorul cu 14,5%, a realizat 24,8 tone/ha substanţă uscată. De asemenea, soiul Anastasia prezintă şi o foarte bună rezistenţă la secetă şi un grad mare de valorificare. La lucernă, rezistenţa la secetă trebuie interpretată prin faptul că este o mare consumatoare de apă. Rezistente la secetă sunt numai genotipurile care au capacitatea de a depăşi mai uşor, de a se reface mai uşor după dispariţia stresului hidric şi, din acest punct de vedere, soiul Anastasia s-a evidenţiat comparând datele care s-au obţinut în irigat şi neirigat. De asemenea, Anastasia a dovedit şi o bună capacitate de cultură în amestec cu trifoiul de Alexandria şi cu golomăţul (iarba de livadă folosită în principal pentru păşuni şi fâneţe n.r.) testat la staţiunea Şimnic din Oltenia', a transmis specialista.

Aceasta a adăugat că în 2022 au mai fost înregistrate alte două soiuri noi - Constantina şi Nicoleta, care au fost ulterior testate, producând peste 4.000 kg de proteină brută/ha.

'Vreau să subliniez acea producţie de 32,4 tone/hectar, care reprezintă un maxim istoric pentru cultura de lucernă. Nu am mai obţinut niciodată o producţie aşa de ridicată. De fapt, în medie, pe cele şase centre (de testare - n. r.) cele două soiuri Constantina şi Nicoleta au produs peste 18,5 tone/ha substanţă uscată, peste 4.000 kg de proteină brută/ha. Şi la Iaşi testate, soiurile Ancuţa şi Anastasia, la care s-a adăugat noul soi Măriuca, înregistrat în această primăvară, au performat cu sporuri de producţie de 7-8%', a transmis ea.

Maria Schitea a precizat că pentru soiurile de lucernă înregistrate şi testate în intervalul 2017 - 2026 finanţarea a fost asigurată din proiecte de la Ministerul Cercetării (program Nucleu) şi Ministerul Agriculturii, prin mai multe proiecte ADER, iar la Universitatea de Ştiinţele Vieţii din Iaşi din surse proprii.

'După sporurile de producţie pe care le-am prezentat, nu prea mai e nevoie de un calcul de eficienţă economică, dar, ştiind că în sală sunt şi fermieri, am calculat pentru trei dintre aceste soluri, în condiţii de irigare şi neirigare: Ancuţa, Anastasia şi Ileana aduc plusvaloare, aduc creşterea profitului în fermele care le cultivă. Nu poate fi o cultură mai eficientă atunci când sunt condiţii de irigare. Fără condiţii de irigare, nu putem semăna lucerna de sămânţă toamna şi nici de furaj decât dacă este apă în sol care să asigure răsărirea şi instalarea culturii', a adăugat cercetătorul.

Aceasta a subliniat că noile soiuri dezvoltate la Fundulea aduc beneficii atât în ceea ce priveşte producţia şi calitatea, cât şi adaptabilitatea la condiţiile de cultură.

'În final, pot să spun că fiecare soi nou creat aduce plusvaloare pentru producţie, calitate şi adaptabilitate. În catalogul oficial suntem prezenţi cu 18 soiuri şi ne bucurăm că şi în străinătate sunt cinci soiuri înregistrate, ultimul fiind soiul Anastasia în Polonia în această primăvară. După site-ul ministerului, la inspecţia de seminţe, a fost din producţia de anul trecut certificată o cantitate de 750 tone din soiurile create la Fundulea. Soiul Ileana a reprezentat foarte mult - 440 tone - de aceea mi-am permis să spun că este un soi deja consacrat în cultura de lucernă din România. La soiurile de la Fundulea, dacă s-ar putea produce o cantitate şi mai mare, s-ar vinde toată sămânţa. Nu rămâne sămânţă nevândută la producătorii de sămânţă din toată ţara', a adăugat cercetătorul.

Conferinţa 'Realizări şi perspective în cercetarea agricolă şi silvică românească', aflată la cea de-a V-a ediţie, a avut loc joi în Aula Magna a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice 'Gheorghe Ionescu-Şişeşti' (ASAS).

Prin acest eveniment, Academia doreşte să promoveze excelenţa în cercetarea ştiinţifică naţională de profil, să faciliteze schimbul de idei şi bune practici între specialişti, fermieri şi ceilalţi actori ai lanţurilor de producţie şi procesare.