Diatomitul, denumit şi diatomită sau pămânţel de diatomee, este o rocă sedimentară formată din depunerea cochiliilor algelor microscopice monocelulare din clasa Bacillariophyceae (diatomee). Specialiştii arată că produsele pe bază de diatomit, care au un conţinut între 85-96% bioxid de siliciu amorf, recunoscute pentru capacitatea lor de a limita dezvoltarea insectelor dăunătoare şi a fungilor micotoxigeni în cerealele depozitate, au o acţiune insecto-fungicidă semnificativă şi atunci când au fost aplicate foliar.

Cariera de diatomit din oraşul Pătârlagele a fost achiziţionată de către un investitor din Constanţa, care îşi propune transformarea materialului în produse care pot fi utilizate în agricultură.

Timp de decenii, cariera din Pătârlagele, zona Sibiciul de Sus, a reprezentat o sursă importantă de resurse pentru comunitatea locală. A funcţionat mai bine de un secol până în anii '90, când a fost abandonată, ulterior atrăgând atenţia mai multor investitori care au încercat readucerea ei la viaţă.

"Este o resursă unică la nivel naţional, se mai găseşte pe la Adamclisi o diatomită cenuşie şi mai este în zona Filia, dar sunt de diverse calităţi. Sunt constănţean, am preluat de la un amic această carieră acum patru-cinci ani şi am reuşit cu autoritatea locală să o pun pe picioare. Ceea ce are Buzăul acolo, este o resursă unică la nivel naţional. După ce am primit avizul, împreună cu Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIM Bucureşti, am desfăşurat cercetări şi am obţinut două brevete de inovaţii pentru diatomita de Pătârlagele. Acum mai lucrăm la alte două brevete. Vrem să utilizăm diatomita împreună cu lâna şi să facem nişte peleţi pentru agricultură dar şi un foliar, avem brevetul de inovaţie dar din păcate nu am reuşit ducem până la capăt demersul, pentru că nu mai avem niciun institut care să ne certifice produsul, să putem pune pe el o etichetă de comunitate europeană. Trebuie să accesăm o companie privată să putem să ne acredităm produsul. În paralel am desfăşurat şi o campanie cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti , vrem să aducem cu diatomita un aport de siliciu solurilor sărăcăcioase, în mod special în zona Buzăului, Dobrogei şi Olteniei unde are loc fenomenul de deşertificare. Intenţionăm să folosim pentru produsele bio", a declarat, pentru AGERPRES, proprietarului carierei, Bajdu Stere.

Folosită de localnici la confecţionarea bolţarilor, diatomitul ar putea astfel reintra în circuitul economic al ţării. Pulberile pentru protecţia solară a plantelor sunt alcătuite din materiale care formează pelicule de particule pe suprafaţa frunzelor. Aceste pelicule de particule protejează aparatul fotosintetic al plantele de intensitatea excesivă a luminii solare, crescută datorită schimbărilor climatice şi de temperaturile ridicate, de peste 32-34 grade Celsius, care inhibă faza de fixare a bioxidului de carbon.

Noutatea este utilizarea diatomitului pentru formarea acestor filme de particule la suprafaţa frunzelor tratate. Datorită structurii complexe, care include nano-pori şi nanocanalicule, rolul pulberilor de protecţie solară pe bază de diatomit nu se limitează la protecţia frunzelor împotriva radiaţiei solare. Potrivit investitorului, pulberea de protecţie solară pe bază de diatomit a fost testată cu succes pe diferite plante de cultură, de la măr, piersic, cais, migdal la tomate şi vinete, obţinându-se sporuri de producţie de până la 20% şi o semnificativă îmbunătăţire a caracteristicilor de calitate a recoltei.

"Am demarat procedurile pentru a funcţiona. Până acum, din diatomita de la Pătârlagele făceau blocheţi şi se utiliza impropriu. Aceea este o resursă unică la nivel naţional şi o faci blocheţi din care faci coteţe de porci? Nu se poate asta. Exploatarea se face acolo de peste 50-60 de ani. Nobel a folosit diatomita prima dată cu trinitroglicerină şi a format batonul de dinamită. La noi au folosit-o înainte la cimenturile rapide, are o calitate extraordinară. Diatomita se va măcina şi se va însăcui, dar nu putem la acest moment. Vorbim de o investiţie de 500.000 de euro pentru instalaţii, am cheltuit deja mulţi bani. Investiţia se va ridica la aproximativ 1,5 milioane de euro, doar în condiţiile în care măcinăm şi însăcuim cu crearea a 10-12 locuri de muncă în primă fază în carieră. Din carieră trebuie să măcinăm şi avem nevoie de o mică fabrică ce va aduce dezvoltare şi pe verticală şi pe orizontală. Acum comunitatea locală primeşte 45% din valoarea redevenţelor, 35% Consiliul Judeţean şi 20 % la bugetul consolidat la statului, în afara celorlalte taxe şi impozite, în funcţie de cantitate extrasă. Până acum au fost extrase cantităţi mici pentru probele industrale, de laborator", a mai precizat investitorul.

Potrivit administraţiei locale, redeschiderea carierei ar contribui la crearea unor noi locuri de muncă în zonă şi la atragerea de resurse financiare la bugetul local şi naţional.

"Societatea a fost vândută unui investitor din Constanţa, cariera de diatomită se află pe raza oraşului, noi avem doar terenul concesionat pe perioada cât deţine licenţe de exploatare şi primim redevenţă. În momentul în care începe exploatarea, o parte din valoarea materialului de acolo revine comunităţii locale. Deocamdată nu au început activităţile. Ultima dată cred că a funcţionat prin anul 2006-2007, a mers şi după Revoluţie o perioadă, înainte se făceau bolţari din chirpici. Toate casele din zona aceasta sunt construite din bolţari de acolo. Diatomita a fost folosită la fabricile de ciment în urmă cu mult timp, apoi local la chirpici unde era o linie de fabricaţie, din câte ştiu eu", a precizat, pentru AGERPRES, primarul oraşului Pătârlagele, Ion Gherghiceanu.

În cadrul unui simpozion organizat recent de ICECHIM, privind utilizarea resursei naţionale de diatomit pentru valorificarea potenţialului agriculturii, antreprenorul a precizat că resursa pe care o gestionează va fi pusă la dispoziţia industriei şi agriculturii româneşti.

"Scopul şi tendinţa mea este să utilizam această resursă pentru şi în interesul companiilor româneşti, în agricultura românească", a precizat Bajdu Stere.

Potrivit ICECHIM, folosirea produselor pe bază de diatomit, fie în combinaţie cu resurse regenerabile, fie pentru intensificarea producţiei acestora, constituie una dintre axele domeniilor prioritare ale Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2021-2027: Hrană, bioeconomie, resurse naturale, agricultură şi mediu şi Climă, energie şi mobilitate. Până la mijlocul anilor '90 ai secolului trecut, România a fost cel mai mare producător de diatomit din Europa.