Exporturile au scazut cu 1% (320 milioane euro) in perioada ianuarie-martie 2024, pana la 57,9 miliarde euro, in timp ce importurile s-au redus cu 6% (2,5 miliarde euro), pana la 40.000 miliarde euro.

In primul trimestru al acestui an, Marea Britanie a continuat sa fie principala destinatie a exporturilor agroalimentare din UE, cu 22% din valoarea totala si o crestere de 2% interanual.

Aceasta a fost urmata de Statele Unite (12%), spre care s-a consemnat o crestere a exporturilor din UE de 6%, si de China, care s-a mentinut pe locul al treilea, desi in cazul acesteia s-a inregistrat o reducere de 12%.

Cresteri ale exporturilor s-a inregistrat si pe relatia cu tari precum Irak (61%) si Liban (60%), in timp ce au scazut exporturile spre Rusia (cu 22%) si Egipt (cu 29%).

In ceea ce priveste produsele exportate, vanzarile externe de masline si ulei de masline au avut cea mai mare crestere comparativ cu 2023 (615 milioane, 51%) datorita majorarii preturilor, in pofida unei usoare scaderi a volumului.

Exporturile de cafea, ceai, cacao si condimente au crescut cu 10%, in timp ce exporturile de cereale au crescut in volum, dar au scazut cu 4% in valoare, din cauza diminuarii preturilor.

In plus, uleiurile vegetale si produsele lactate au inregistrat scaderi (5%) ca urmare a diminuarii preturilor si volumelor.

Pe de alta parte, Brazilia, Marea Britanie si Ucraina au fost principalele surse ale importurilor agroalimentare ale UE in primele trei luni ale acestui an, cu 9% din valoare fiecare.

Insa, ca urmare a reducerii volumelor si preturilor cerealelor, in special, importurile din Brazilia au scazut cu 466 milioane euro (11%) comparativ cu primul trimestru din 2023, cele din Marea Britanie cu 232 milioane (6%) si din Ucraina cu 414 milioane (11%).

In ceea ce priveste produsele, au crescut importurile de cafea, ceai, cacao si condimente cu 849 milioane euro (16%), cele de fructe si fructe uscate cu 421 milioane (8%) si de masline si ulei de masline cu 324 milioane (160%).

In schimb, s-au redus cele de seminte oleaginoase si proteice, cu 1,5 miliarde euro (22%), cele de cereale, cu 1,4 miliarde euro (36 %) si de zahar si izoglucoza cu 193 milioane (36%).