În ultimii ani, digitalizarea a devenit un element esențial în dezvoltarea și modernizarea industriei cărnii, contribuind la îmbunătățirea modului în care sunt gestionate procesele de producție, monitorizare și control al siguranței alimentare. Introducerea tehnologiilor digitale pe întregul lanț de producție, de la exploatațiile zootehnice până la comercializarea produselor, permite colectarea, transmiterea și analiza rapidă a unui volum mare de informații privind starea de sănătate a animalelor, bunăstarea acestora și calitatea produselor obținute. Aceste informații facilitează luarea unor decizii rapide și fundamentate, contribuind la reducerea riscurilor sanitare și la optimizarea activităților desfășurate în sectorul cărnii.

Transformarea digitală se bazează pe integrarea unor tehnologii moderne, precum Internet of Things (IoT), biosenzori, platforme Big Data, inteligență artificială și blockchain. Utilizarea combinată a acestor sisteme permite monitorizarea permanentă a parametrilor biologici și de mediu, detectarea timpurie a bolilor, creșterea eficienței proceselor de producție și îmbunătățirea trasabilității produselor alimentare. Totodată, digitalizarea susține aplicarea principiilor conceptului „One Health”, conform căruia sănătatea animalelor, sănătatea oamenilor și protecția mediului sunt interdependente și trebuie abordate într-o manieră integrată.

Digitalizarea monitorizării sănătății animalelor

Una dintre cele mai importante aplicații ale tehnologiilor digitale este reprezentată de monitorizarea continuă a stării de sănătate și a bunăstării animalelor. Implementarea biosenzorilor și a sistemelor bazate pe Internet of Things permite supravegherea permanentă a efectivelor, oferind informații privind starea fiziologică, reproducerea, comportamentul și performanțele productive ale animalelor. Datele colectate sunt transmise automat către platforme informatice, unde sunt analizate prin intermediul tehnologiilor Big Data și al algoritmilor specializați.

Analiza automată a acestor informații permite identificarea unor modificări care pot indica apariția unei boli înainte de manifestarea semnelor clinice evidente. Astfel, fermierii și medicii veterinari pot interveni într-un stadiu incipient, reducând pierderile economice și limitând răspândirea agenților patogeni în cadrul exploatațiilor zootehnice. În același timp, monitorizarea permanentă contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a animalelor, la creșterea productivității și la obținerea unor produse din carne cu un nivel ridicat de siguranță și calitate.

Digitalizarea poate contribui, de asemenea, la soluționarea unor provocări importante cu care se confruntă sectorul agroalimentar, precum creșterea cererii mondiale de produse de origine animală, reducerea utilizării resurselor naturale, limitarea impactului schimbărilor climatice și combaterea rezistenței antimicrobiene. Prin monitorizarea permanentă a animalelor și identificarea rapidă a eventualelor probleme sanitare, utilizarea antibioticelor poate fi mai bine controlată, reducând riscul apariției microorganismelor rezistente.

Un rol deosebit în acest proces îl au sistemele Precision Livestock Farming (PLF), care utilizează principiile automatizării pentru monitorizarea continuă și inteligentă a efectivelor de animale. Aceste tehnologii permit supravegherea simultană a unui număr mare de animale și identificarea rapidă a modificărilor de comportament sau a parametrilor fiziologici. Sistemele PLF pot monitoriza activitatea de hrănire, pășunatul, deplasarea animalelor, vocalizările, respirația, temperatura corporală și diferiți biomarkeri fiziologici, precum glucoza, acidul uric, lactatul sau progesteronul.

Integrarea nanobiosenzorilor cu tehnologiile IoT, platformele cloud și aplicațiile mobile facilitează transmiterea în timp real a informațiilor către fermieri și medici veterinari. În acest mod, deciziile privind managementul efectivelor sunt fundamentate pe informații obiective, iar intervențiile pot fi realizate rapid și eficient. Utilizarea acestor tehnologii contribuie la dezvoltarea unor sisteme moderne de alertă timpurie și la creșterea sustenabilității producției de carne.

Digitalizarea proceselor desfășurate în abatoare

Comparativ cu exploatațiile zootehnice, implementarea tehnologiilor digitale în abatoare este încă într-o etapă de dezvoltare, însă interesul pentru utilizarea acestora este în continuă creștere. Digitalizarea procesului de inspecție sanitar-veterinară are ca obiectiv creșterea eficienței controalelor și reducerea influenței factorului uman asupra procesului de evaluare.

În prezent, cele mai utilizate tehnologii sunt sistemele de vedere computerizată (Computer Vision Systems – CVS), care permit identificarea automată a leziunilor patologice de pe carcase și organele interne, precum și detectarea contaminării fecale. Aceste sisteme utilizează camere video performante și programe de analiză digitală a imaginilor, capabile să identifice rapid modificările observabile în timpul inspecției post-mortem.

Utilizarea tehnologiilor CVS oferă numeroase avantaje, în special pentru abatoarele mici și mijlocii, unde costurile inspecțiilor oficiale sunt ridicate. Posibilitatea transmiterii imaginilor în timp real permite efectuarea unor inspecții la distanță și reduce costurile asociate controlului veterinar. În același timp, digitalizarea contribuie la standardizarea procedurilor de inspecție și la obținerea unor rezultate mai uniforme și mai obiective.

Un moment important în procesul de modernizare a inspecției cărnii l-a reprezentat modificarea legislației europene, care a permis efectuarea exclusiv a inspecției vizuale post-mortem în cazul porcinelor crescute în condiții controlate. Cu toate acestea, atunci când există suspiciuni privind existența unor riscuri pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor, procedurile clasice de palpare și incizie continuă să fie utilizate.

De asemenea, dezvoltarea biosenzorilor destinați detectării microorganismelor patogene reprezintă o direcție importantă de cercetare. Au fost realizați biosenzori capabili să identifice bacterii precum Salmonella Enteritidis, Escherichia coli O157:H7, Campylobacter și Clostridium perfringens. Totuși, aplicarea acestor sisteme în activitatea curentă este încă limitată, deoarece majoritatea testărilor au fost realizate în condiții experimentale, fiind necesare validări suplimentare în mediile reale de producție.

Digitalizarea Sistemului de Management al Siguranței Alimentelor

Creșterea continuă a populației și dezvoltarea fermelor comerciale de mari dimensiuni determină necesitatea implementării unor sisteme moderne de monitorizare și control al întregului lanț alimentar. În exploatațiile cu efective foarte numeroase, apariția unei boli infecțioase poate avea consecințe economice importante și poate reprezenta un risc major pentru sănătatea publică. Din acest motiv, utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul Sistemului de Management al Siguranței Alimentelor (Food Safety Management System – FSMS) devine tot mai importantă.

Acest sistem utilizează informațiile colectate prin biosenzori, Internet of Things, blockchain și inteligență artificială pentru monitorizarea continuă a sănătății animalelor, a bolilor infecțioase și a rezistenței antimicrobiene. Toate informațiile sunt integrate în sistemul Food Chain Information (FCI), care permite schimbul permanent de date între fermă, abator și unitățile de comercializare, contribuind la îmbunătățirea procesului de analiză și gestionare a riscurilor.

În cadrul FSMS, un rol important îl au Indicatorii Epidemiologici Armonizați (HEIs), utilizați pentru evaluarea nivelului de risc microbiologic în diferite etape ale lanțului de producție. Acești indicatori permit monitorizarea prezenței agenților patogeni în exploatațiile zootehnice, în timpul transportului, în abatoare și pe carcase după sacrificare și refrigerare. Informațiile obținute facilitează clasificarea fermelor și a unităților de procesare în funcție de nivelul de risc și permit aplicarea unor măsuri de control adaptate fiecărei situații.

Integrarea informațiilor provenite din sistemele FCI și HEIs contribuie la modernizarea inspecției sanitar-veterinare și la îmbunătățirea procesului de evaluare a riscurilor microbiologice pe întregul lanț alimentar. În același timp, monitorizarea utilizării antibioticelor prin intermediul tehnologiilor digitale poate reduce dezvoltarea rezistenței antimicrobiene și poate limita expunerea consumatorilor la microorganisme rezistente, contribuind la creșterea siguranței alimentare.