'Dacă tot la nivel declarativ sunt unii care declară că agricultura este pilonul sau unul dintre pilonii de bază ai economiei româneşti, cred că trebuie ca şi Guvernul României să vină cu acele ajutoare de stat. Avem cazul Investalim-ului care funcţionează. A avut şi anumite probleme în funcţionalitate, dar cât de cât am încercat să venim cu bani infuzaţi în piaţă din partea Guvernului României, şi cred cu tărie, mai ales la potenţialul pe care îl are România în domeniul agriculturii, că Guvernul trebuie să fie mult mai aplicat pe partea de infuzie de capital, pe proiecte susţinute, strict legate de banii din bugetul României. Pot să spun că noi, anul trecut, Ministerul Agriculturii, undeva la 5 miliarde de euro am plătit din fonduri europene. Eu cred că măcar cu 5 miliarde de euro ar fi trebuit să vină anul acesta de la Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, cu scheme de ajutor de stat, să intrăm pe procesare, unde avem o problemă mare, să intrăm pe anumite domenii, unde am văzut gradul de depunere în momentul în care am scos acele intervenţii. Agricultura românească are nevoie de infuzie de capital.(...) Cred că trebuie să ne aplecăm mai mult la ceea ce înseamnă într-adevăr susţinerea agriculturii în România şi AFIR este pregătită', a transmis Oneţ, la conferinţa Pria Agriculture România.

În altă ordine de idei, oficialul AFIR a readus în atenţie problema agricultorilor cu obţinerea cofinanţărilor de la bănci pentru proiectele de atragere a fondurilor europene.

'Încă un aspect pe care aş vrea să-l aduc în atenţia dumneavoastră - şi este o problemă reală a beneficiarilor noştri: sistemul bancar din România este foarte reticent la tot ceea ce înseamnă finanţarea pe tot ce înseamnă agricultura României (...) Chiar dacă există bonitate pe firmă, există un grad de risc ridicat (...) există o reticenţă majoră în a finanţa chiar şi acolo unde sunt contracte încheiate pentru absorbţia de fonduri europene. Avem feedback din partea beneficiarilor noştri. Au avut o foarte mare problemă cu partea de cofinanţare. După cum bine ştiţi, Planul Naţional Strategic merge maximum până la 65% finanţare. Restul de 35% trebuie să vină beneficiarul cu partea lui. Din cauza multor factori pe care putem să-i discutăm, de câţiva ani încoace a fost destul de greu să ai resurse, pentru că au fost ani dificili, ani grei pentru unii, pentru alţii mai buni, oricum cred că la un proiect de câteva milioane de euro trebuie să existe un parteneriat corect între ceea ce înseamnă beneficiar, instituţie financiar-bancară şi instituţie publică, care până la urmă coordonează activitatea şi trebuie să vină în sprijinul beneficiarilor noştri', a atras atenţia reprezentantul AFIR.