Adrian BALABAN, Președinte APCPR: „România a pierdut până astăzi peste 10 miliarde de euro de la primul focar PPA înregistrat în 2017“

Scris de Dorinel Niculae

Luni, 29 Septembrie 2025

---

Despre noul mandat și viziune

 

Felicitări încă o dată pentru preluarea funcției! Cum ați găsit asociația la momentul preluării mandatului și care sunt primele obiective pe care v-ați propus să le abordați?

Mulțumesc frumos! Sunt membru în Consiliul Director al APCPR de 15 ani, deci starea asociației nu a fost o surpriză pentru mine dar, ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, pot spune că preiau această funcție într-un moment de relansare al industriei creșterii porcului la care dorim să contribuim foarte serios cu toată știința și experiența noastră, acumulate de-a lungul anilor, atât eu cât și toți membrii Consiliului Director și fermierii membri ai asociației. Primul obiectiv este să cresc vizibilitatea asociației în plan național, să convingem consumatorul din România de calitatea produsului nostru și de intenția de a-i oferi carne de porc de cea mai bună calitate, provenită de la porci crescuți conform celor mai înalte standarde de biosecuritate, bunăstare și siguranță alimentară. Un alt obiectiv major este să ne refacem încrederea în noi, puternic afectată de cei peste 8 ani de luptă cu Pesta Porcină Africană - PPA, luptă care nu este nici pe departe terminată ci doar a devenit o realitate cotidiană pentru noi.

Care este viziunea dumneavoastră pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea APCPR și, implicit, pentru sprijinirea producătorilor români de carne de porc?

 

Asociația are rolul de a apăra și promova interesele tuturor crescătorilor de porci dar și a producătorilor de carne de porc. Din acest motiv ,îmi doresc ca în următorii ani toți crescătorii profesionali de porci, dar și abatoarele și procesatorii de produse din carne de porc, să devină membri ai asociației noastre. Această integrare, împărtășirea pe filieră a situațiilor cu care ne întâlnim, cred că ar lega relațiile între sectoare care nu de multe ori sunt în antiteză. Îmi doresc foarte tare înființarea unei burse a porcului românesc care să funcționeze după principiile burselor din UE la care ne raportăm astăzi dar, pentru ca acest lucru să fie realizabil și mai ales funcțional, este neparată nevoie să integrăm în acest demers atât fermieri cât și abatoare sau procesatori și, de ce nu, retaileri.

 

Care este mesajul APCPR în 2025 pentru fermieri, autorități, retaileri, consumatori?(răspuns pentru fiecare în parte vă rog)

Primul mesaj se adresează fermierilor. Doresc, în primul rând, să le mulțumesc membrilor asociației noastre pentru onoarea de a mă alege să îi reprezint și îi asigur că voi face tot ce îmi stă în putință să îi sprijin cu toată priceperea mea. Pe fermierii care nu sunt membri APCPR îi invit să vină alături de noi deoarece o asociație a tuturor crescătorilor de porci ar fi mult mai puternică și mai vizibilă. Referitor la autorități, doresc să le transmit că suntem oricând deschiși la dialog pentru a găsi și implementa soluții pe termen lung, vrem să construim un sector al creșterii porcului puternic și stabil care să asigure consumatorului român accesul la carne de porc proaspătă de cea mai bună calitate, produsă cu furaje românești, în România. Creșterea porcilor și a animalelor, în general, nu au fost niciodată pe prima pagina a agendelor autorităților, deși acest lucru ar trebui să fie prioritar mai ales când discutăm de securitatea alimentară a țării. Creșterea profesională a animalelor este o activitate care consumă multe resurse: bani, furaje, apă etc. dar mai ales resursa care nu se mai întoarce niciodată - timp. Noi avem nevoie de stabilitate și predictibilitate pe termen mediu și lung pentru a ne îndeplini planurile. Trebuie reținut că durata de timp dintre momentul în care montăm o scroafă și până valorificăm porcii este de  9 luni – 1 an timp în care noi, fermierii, ne confruntăm cu multiple incertitudini și suntem vulnerabili în fata unor factori de influență ca prețurile furajelor, boli, conjunctură de piață etc. În ceea ce privește sectorul de retail, pot spune că eu am avut de-a lungul timpului relații foarte bune cu partenerii din retail bazate pe încredere reciprocă și profesionalism. Îi asigur că vom încerca în cadrul asociației noastre să adoptăm și să respectăm toate standardele de producție agreate.Pentru consumatori doresc să transmit următorul mesaj: cereți în magazine carnea de porc  românească! Știu că este puțină și deocamdată mai scumpă decât cea din import, însă acest lucru se datorează producției locale insuficiente, cauzată de evoluția PPA. Ajutați-ne să scăpăm de acest nenorocit flagel și vă asigurăm că veți găsi carnea dumneavoastră preferată cu gustul autentic românesc la prețul corect tot timpul anului!

 

Situația actuală a sectorului porcin din România

 

Cum ați descrie situația actuală a fermierilor și a creșterii porcului în România? Ce tendințe observați în rândul membrilor asociației și la nivel național?

 

În ceea ce privește situația actuală a fermierilor și a creșterii porcului în România, răspunsul meu se va referi doar la fermele profesionale de creșterea porcului și NU la exploatațiile neprofesionale a căror situație nu o știu exact și care, din punctul meu de vedere, reprezintă o concurență neloială pentru noi și o gaură în bugetele autorităților. Comparativ cu anul 2017 (anul intrării PPA în România), numărul de porci abatorizați anual a scăzut de la aproximativ 4,3 milioane la 3 milioane capete în anul 2024, însă anul acesta sperăm să depășim 3,5 milioane iar în 2026 să ne apropiem de 4 milioane. În ceea ce privește efectivul de scroafe matcă, pot spune că am fost și mai jos de atât în ultimii 8 ani, cu un număr aproximativ de 95 000 de scroafe. La acest moment estimez că efectivul de scroafe matcă este aproximativ de 140 000 capete în fermele comerciale față de 185 000 capete în anul 2017. Tendința generală este de creștere a producției interne, însă trebuie să clarificăm un aspect important: acest lucru se datorează în mare parte scăderii efectivelor de porci în vestul Europei, ceea ce a dus la creșterea prețurilor purceilor și porcilor în aceste țări. Având în vedere faptul că suntem dependenți de importul de carne și într-o mare măsură de purcei pentru îngrășat, pe fondul unei cereri stabile, fermierii din România au prins încredere în a reinvesti în fermele afectate de PPA. În același timp, guvernul României a adoptat un program de dezvoltare a fermelor de reproducție însă este destul de devreme să spunem că efectele acestuia se văd acum în piață. Cu siguranță, în viitorul apropiat, dacă fermele rămân sănătoase, vom vedea în piață și porcii rezultați din acest program.

Care considerați că sunt principalele probleme cu care se confruntă în prezent producătorii de carne de porc din România, dincolo de provocările binecunoscute?

Noi nu avem decât o singură... mare... problemă - PPA. Restul sunt situații conjuncturale cu care noi toți suntem obișnuiți și pe care știm cum să le gestionăm dar PPA, pentru care nu există alte metode de combatere decât măsuri administrative la îndemâna exclusiv a statului, rămâne cea mai mare amenințare. Cred că frustrarea cea mai mare pentru noi referitor la PPA este aplicarea inegală a măsurilor administrative la fermele profesionale și cele neprofesionale. Practic, fermele noastre sunt obligate să implementeze și să respecte condiții draconice de biosecuritate, în timp ce în satele noastre oricine poate să crească câți porci vrea, să îi declare sau nu, să îi mute după bunul plac oricând și oriunde. În această situație, combaterea unei astfel de boli nu se poate face cu jumătăți de măsură.

 

Având în vedere creșterea TVA-ului, a impozitelor, taxelor și accizelor, ce credeți că va mai rămâne din sectorul cărnii de porc din România?

Măsurile luate sunt măsuri generale, noi suntem învățați cu crizele deci cred că va trebui să ne adaptăm și să supraviețuim.

 

Ce credeți că ar fi cel mai eficient tip de sprijin guvernamental în fața acestor provocări fiscale, din perspectiva Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România?

 

Cred că deocamdată este foarte important să existe stabilitate politică, să se implementeze reformele anunțate și apoi vom încerca să identificăm cu ce ne-ar putea ajuta guvernul. Este prematur să mergem să cerem sprijin când încă nu știm care vor fi consecințele măsurilor anunțate.

 

Lupta cu Pesta Porcină Africană (PPA)

 

Pesta Porcină Africană rămâne o amenințare majoră. De ce nu reușim să o eradicăm definitiv și care sunt soluțiile concrete pe care APCPR le propune pentru gestionarea și prevenirea focarelor?

 

PPA rămâne în continuare un subiect important pe masa oamenilor de știință din domeniul veterinar din întreaga lume. Chiar dacă știm de existența acestui virus de peste 100 de ani, totuși știm foarte puține despre modul cum se transmite acest virus. Epidemiologia acestuia este în continuare o necunoscută ceea ce ne face, în ciuda măsurilor de biosecuritate extreme, vulnerabili în fața acestuia. PPA este și va rămâne cea mai mare amenințare la adresa securității alimentare naționale și globale. PPA este cea mai mare catastrofă în lumea animalelor de la dispariția dinozaurilor încoace. Doar în anul 2019 se estimează că au dispărut peste 25% din porcii domestici din lume, ne referim aici la sute de milioane de porci.Un program de eradicare al PPA ar trebui să fie, în primul rând, un proiect național în care să se implice toate autoritățile competente sau să se desemneze un grup de lucru care să se ocupe doar de acest lucru. Cred că cel mai important lucru pentru a controla PPA ar fi să se impună tuturor crescătorilor aceleași condiții, indiferent de mărime sau număr de porci, pentru că pesta nu alege. Apoi tot ce decurge din impunerea acelorași condiții, respectiv controlul strict al mișcării porcilor, sancțiuni pentru cei care nu respectă regulile, compensarea celor care renunță voluntar la  creșterea porcilor etc. 

 

Câți bani pierde anual România din cauza PPA?

 

Carnea de porc este cel mai importat produs agroalimentar în România și importăm carne de porc de peste un miliard euro. Pierderile directe sunt de ordinul zecilor de milioane de euro (animale ucise sau animale care nu sunt valorificate la timp sau la valoarea economică reală din diverse motive). Mai mult decât atât, cheltuim câteva zeci de milioane de euro pentru aplicarea măsurilor de biosecuritate, bani care nu se întorc niciodată la fermieri. Daca facem un calcul general in care sa includem pierderile directe si indirecte suferite in sectorul suin, putem spune ca Romania a pierdut pana astazi, peste 10 miliarde de euro de la primul focar PPA înregistrat in 2017.

 

Investiții și balanța economică

 

Cum se prezintă sectorul din punct de vedere al investițiilor, atât în zona fermelor de creștere, cât și în cea de procesare a cărnii de porc? 

 

Creștem... Cu toții ne dorim să creștem, să ne dezvoltăm fermele dar îmi este teamă că dacă nu vom reuși să reluăm exporturile, vom face implozie. Chiar dacă noi, românii, suntem mari consumatori de carne de porc, piața noastră este una capricioasă, adică nu consumăm tot timpul anului, constant, aceeași cantitate și, mai ales, 11 luni din an nu consumăm anumite părți anatomice, care altfel ar trebui exportate. Și astfel revenim tot la PPA: atât timp cât există PPA, nu putem exporta nici măcar în Africa... e doar un joc de cuvinte, de fapt nu putem exporta nicăieri din cauza barierelor sanitar veterinare.

 

România este în prezent un importator net de carne de porc. Care sunt strategiile și măsurile concrete pe care le propune APCPR pentru ca România să se îndrepte către auto-sustenabilitate în producția de carne de porc?

 

Controlul PPA – restul se rezolvă de la sine. 

 

Consum și percepția consumatorului

 

Care este consumul de carne de porc în România la momentul actual? Ce opinie are consumatorul român despre carnea de porc românească și cum poate fi consolidată încrederea în produsele autohtone?

 

Consumăm 37 kg de carne de porc pe cap pe an, consumatorul român vrea și caută carne de porc românească însă se lovește de problema prețului care, din cauza producției scăzute și a cererii mari, este mai mare decât cel al cărnii din import. Aici însă mai este un lucru de care consumatorii trebuie să fie conștienți: marea majoritate a cărnii proaspete din import ajunge în România la sfârșitul perioadei de valabilitate și, de multe ori, din acest motiv este oferită la un preț redus. Acest lucru nu înseamnă că nu este bună, ci doar că nu se poate compara cu o carne care ajunge în maxim 48 de ore din fermă în furculiță.

 

Dinamica pieței și comerț exterior

 

Câtă carne de porc a importat România în 2024 și care au fost principalele țări de la care am importat?

 

Estimăm aproximativ 270 000 de tone cu o valoare de peste 1,1 miliarde euro în principal din Spania, Germania și Ungaria. 

 

Cum a evoluat prețul la carnea de porc anul acesta și care credeți că sunt tendințele de pe piața noastră în perioada următoare?

 

Anul acesta a fost ca un roller-coaster. Am avut prețuri între 4,8 și 9,2 lei/kg în viu la poarta fermei. De asemenea, timp de 4 luni, în perioada februarie-mai, România s-a situat printre țările UE cu cele mai scăzute prețuri, având adesea chiar cel mai mic preț din Uniune.E foarte greu de anticipat evoluția prețurilor însă eu cred că nu vom avea modificări semnificative și, mai ales, nu cred că prețurile vor crește spectaculos.

 

În ce măsură piața europeană de carne de porc influențează creșterea porcului în România? Există o corelație puternică sau particularitățile locale prevalează?

 

După cum am menționat anterior, creșterea efectivelor de porcine din România se datorează în foarte mare măsură scăderii continue și accelerate a producției în vestul Europei, cauzată de politicile naționale de mediu (de ex. Țările de Jos sau Germania), evoluția PRRS în Spania și Italia sau alte politici naționale în Danemarca, îmbătrânirea fermierilor în marea majoritate a țărilor din vest și lipsa de atractivitate a sectorului pentru tinerii antreprenori din vestul EU.Suntem în Uniunea Europeană însă creșterea porcului în România are un puternic iz local. De exemplu, nici o altă țară din UE în afară de România nu are mai mulți porci în exploatații necomerciale/non profesionale comparativ cu cele comerciale și acest fapt, sub un fals pretext al unei protecții sociale mascate, a dezvoltat o piață nefiscalizată uriașă.

 

Viitorul forței de muncă în industrie

 

Care este vârsta medie a fermierilor crescători de porci în România? Observați un interes al noilor generații pentru această activitate importantă?

 

Cred că vârsta medie a fermierilor din România este sub cea a fermierilor din UE, ceea ce ne dă speranțe pe termen mediu că există potențial de dezvoltare față de țările din vest, unde vârsta înaintată a fermierilor și lipsa de interes a tinerei generații pentru acest gen de activități este mult mai evidentă.

 

Cum credeți că am putea atrage mai mulți tineri din generația Z în industria cărnii, și în special în sectorul porcinelor, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a breslei? Ce rol poate juca APCPR în acest demers?

 

Cred că doar implementând cât mai multe tehnologii moderne în ferme, care să elimine cât mai mult din activitățile fizice, vom putea atrage noile generații. Interacțiunea cu animalele poate aduce multe experiențe plăcute. Am credința că doar deschizându-ne fermele pentru ca toți cei interesați să vadă, să înțeleagă și, de ce nu, să atingă un animal, poate fi o experiență care să îți schimbe perspectiva și să te facă să îți dorești să lucrezi într-o fermă. Eu consider că doar din pasiune și dragoste pentru animale poți lucra într-o fermă, nici o altă motivație nu cred că poate fi deajuns.

 

Viziune pe termen lung și colaborarea cu autoritățile

 

Care este relația APCPR cu autoritățile statului? Cum vedeți un parteneriat strategic cu acestea pentru renașterea și dezvoltarea durabilă a sectorului de porc din România?

 

Dacă este să mă refer strict la prezent, pot spune că de câteva luni tot încercăm să ne vedem cu oricare din autoritățile centrale însă se pare că nu este loc de noi în agendele lor extrem de încărcate. Noi (toți fermierii) suntem tot timpul deschiși la dialog, nu fugim de probleme sau de răspundere. Vrem să fim tratați cu respectul care se cuvine celor care lucrează zi lumină, 365 de zile pe an, pentru ca oricare din noi să poată pune pe masă o bucată de carne românească de la porci bine crescuți.

 

Cum vedeți evoluția sectorului de carne de porc pe termen scurt, mediu și lung, având în vedere provocările și oportunitățile existente?

 

Atât timp cât fermele sunt sănătoase, și mă refer aici mai ales la PPA, oportunitățile sunt nenumărate. Sunt convins, cunoscând calitatea profesională a majorității fermierilor din România, că putem obține cea mai bună carne, respectând cele mai înalte standarde de bunăstarea a animalelor și sănătate publică la cele mai competitive prețuri. Mi se pare hilar să ne lăudăm că exportăm cereale în loc să ne lăudăm că exportăm produse de panificație, furaje sau carne de porc.