Curtea de Conturi Europeană (ECA) a anunţat, într-un comunicat, că şi-a prezentat poziţia cu privire la proiectele de lege care, odată adoptate, vor reglementa sectorul agriculturii, produsele agroalimentare şi practicile agricole din Uniune între 2028 şi 2034. Într-un aviz emis luni, instituţia oferă Parlamentului European şi Consiliului UE consiliere independentă şi de specialitate cu privire la propunerile Comisiei Europene privind politica agricolă comună (PAC) şi organizarea comună a pieţelor (OCP).

Auditorii formulează observaţii cu privire la arhitectura şi punerea în aplicare a viitoarei PAC, astfel încât să fie asigurate buna gestiune financiară, răspunderea de gestiune şi valoarea adăugată europeană. Ei avertizează cu privire la mai multe riscuri din cauza incertitudinii şi a lipsei de claritate şi subliniază că finanţarea UE trebuie să rămână uşor de urmărit.

În 2025, Comisia a propus un cuantum total de 2.000 de miliarde de euro pentru bugetul UE pentru perioada 2028-2034 (aşa-numitul "cadru financiar multianual"). Cu un buget de aproximativ 865 de miliarde de euro, Fondul european îşi va adjudeca partea leului din următorul CFM. PAC, care este în prezent cel mai mare program de cheltuieli agricole al UE, ar urma să fie finanţată din acest nou fond unic, pe baza unor planuri naţionale.

Este prima dată din 1962 - anul în care a fost creată PAC - când nu va mai exista un fond separat pentru agricultură, comentează ECA.

Potrivit sursei citate, propunerea Comisiei marchează o altă schimbare structurală majoră pentru că elimină sprijinul tradiţional din PAC bazat pe doi piloni: unul pentru fermieri şi sectorul agroalimentar şi celălalt pentru dezvoltarea rurală.

"Auditorii au constatat că mecanismele complicate de planificare şi adoptare, combinate cu o arhitectură juridică mai complexă a PAC, riscă să creeze incertitudine. Consecinţele acesteia includ o previzibilitate redusă pentru beneficiari şi întârzieri în acordarea fondurilor, cu riscul ca, în cele din urmă, obiectivul de simplificare să fie compromis. Având în vedere acordul interinstituţional din noiembrie 2025 încheiat între preşedinţii Parlamentului European şi Comisiei şi Preşedinţia Consiliului, care au convenit să mute anumite dispoziţii din Regulamentul privind Fondul european în Regulamentul privind PAC, auditorii consideră că legiuitorii UE ar putea muta şi alte dispoziţii relevante pentru ca politica să devină mai completă", se precizează în comunicat.

O anumită incertitudine ar putea veni însă şi din faptul că suma totală a finanţării PAC va fi cunoscută numai după adoptarea planurilor naţionale în cadrul fondului unic, susţine Curtea de Conturi Europeană. Pentru destinatarii fondurilor, acest lucru ar putea crea imprevizibilitate în etapa de planificare cu privire la sumele la care se pot aştepta. O dificultate suplimentară intervine la compararea cheltuielilor PAC din actualul CFM cu alocarea potenţială din următorul cadru.

"Incertitudinea este sporită şi de faptul că nu este clar care intervenţii PAC ar trebui să se bazeze pe realizări şi care pe jaloane şi ţinte. Vor apărea deci probabil inconsecvenţe între diferitele ţări ale UE. În acest sens, auditorii subliniază că răspunderea de gestiune şi trasabilitatea ar trebui să fie asigurate şi în cazul în care intervenţiile se bazează pe jaloane şi ţinte. În special, trasabilitatea de la conturi până la beneficiarii finali, cum ar fi fermierii, este o condiţie non-negociabilă pentru a permite Curţii de Conturi Europene să îşi îndeplinească rolul", subliniază comunicatul instituţiei.

În context, auditorii semnalează că, având în vedere amploarea modificărilor propuse şi flexibilitatea acordată ţărilor UE în elaborarea planurilor naţionale, este dificil să se estimeze realist impactul pe care propunerile Comisiei l-ar putea avea asupra alocărilor naţionale de cheltuieli. În plus, o mai mare flexibilitate pentru ţările UE nu ar trebui să pună în pericol obiectivele comune ale PAC, cum ar fi un venit echitabil pentru fermieri, protecţia mediului şi acţiunile climatice sau securitatea alimentară.

"În caz contrar, s-ar putea crea condiţii de concurenţă inechitabile pentru fermieri, cu riscul de a submina concurenţa loială şi funcţionarea pieţei interne. Pentru a atenua acest risc, Comisia va trebui să îşi îndeplinească în mod eficace rolul său consolidat de direcţionare", se mai menţionează în documentul citat.

Fondul european ar urma să fuzioneze fonduri anterior distincte şi ar aduce sub umbrela unui singur plan naţional per ţară finanţările acordate de UE pentru diferitele sale politici deja consacrate. Plăţile PAC către statele membre se pot baza fie pe realizări, fie pe atingerea jaloanelor şi a ţintelor. PAC ar urma să primească o alocare bugetară minimă de 293,7 miliarde de euro pentru sprijinul pentru venit acordat fermierilor (suma "delimitată"), în timp ce alte măsuri ale PAC, cum ar fi programul de dezvoltare rurală LEADER, care capacitează comunităţile locale, sprijinul pentru regiunile ultraperiferice şi programul UE pentru şcoli, ar urma să fie finanţate din cuantumul care nu este delimitat.

Acordul interinstituţional sugerează un "obiectiv rural" de 10% din suma nedelimitată (cel puţin 48,7 miliarde de euro la preţurile curente). În plus, ca parte a acordului UE-Mercosur, Comisia a propus ca ţările UE să aibă, de asemenea, acces la aproximativ 45 de miliarde de euro din cuantumul de flexibilitate începând din 2028, pentru a răspunde nevoilor fermierilor şi ale comunităţilor rurale.

ECA precizează că avizul de luni face parte dintr-o serie mai lungă referitoare la propunerile prezentate pentru CFM. Documentul este disponibil pe site-ul Curţii.