'Investalim si Planul Strategic 2023-2027 - prin aceste programe, Romania a semnat contracte de finantare in valoare de aproximativ 1,7 miliarde de euro, destinate dezvoltarii industriei alimentare. Investitiile vizeaza: construirea si modernizarea fabricilor de ulei, carne, lactate si panificatie, dezvoltarea unitatilor de procesare pentru mancaruri, reducerea importurilor si cresterea exporturilor de produse alimentare. Vorbeam putin mai devreme de importurile Romaniei pe produse agroalimentare. Aducem mai mult de 8 miliarde la deficitul bugetului national doar pe importurile de produse agroalimentare. La baza tuturor acestor investitii si fonduri, la baza unei ferme, dar si a unei tari, se afla pamantul, principalul mijloc de productie, principalul bun strategic national, care asigura siguranta nationala a unei tari', a transmis Nicu Vasile, la un eveniment de specialitate dedicat antreprenorilor din sectorul agricol si industria alimentara.

Seful LAPAR a precizat ca, pana in 2027, Romania implementeaza Planul National Strategic (PNS) in cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Cu un buget total de aproximativ 15,83 de miliarde de euro, acest plan vizeaza modernizarea, restructurarea si cresterea competitivitatii fermelor, acordand o atentie deosebita fermelor de familie, tinerilor fermieri si dezvoltarii rurale durabile, dar fara criterii de performanta.

'Interesant, daca facem o analiza pe aceste fonduri, sa vedem care este impactul. PNS include 89 de tipuri de interventii, dintre care multe sunt dedicate fermelor mici si mijlocii, un sprijin redistributiv complementar 10% din bugetul pentru plati directe este alocat fermelor sub 50 de hectare pentru a reduce discrepantele de venituri, dar nu ma uit ce inseamna partea de a-i proteja din punct de vedere fiscal. Fermele pana in 50 de hectare in Romania reprezinta undeva la 35% din suprafata agricola. Sprijinul pentru tinerii fermieri. Ce inseamna acest sprijin? 436 de milioane de euro sunt destinate instalarii si consolidarii exploatatiilor acestora, investitiilor in dezvoltarea fermei - aici ma refer la fermele din sectorul vegetal si zootehnic -, modernizarea si digitalizarea fermelor. Pot accesa fonduri pentru echipamente moderne si tehnologii avansate. Achizitia de utilaje agricole moderne si sisteme de irigatii automatizate, corect, dar nu discutam de lacuri de acumulare la sistemele de irigatii. Discutam de puturi de adancime si vom avea o mare problema cu apa freatica', considera Nicu Vasile.

In ceea ce priveste digitalizarea, desi Romania are un nivel scazut de digitalizare in agricultura, PNS prevede sprijin pentru adoptarea tehnologiilor digitale in ferme.

'Discutam de digitalizare, dar nu discutam de comasare si Legea arendei, mari probleme. Sustenabilitatea si mediul: PNS aloca 2,4 miliarde de euro pentru masuri de mediu si clima, incurajand practicile agricole durabile si protejarea biodiversitatii, dar si foarte multe constrangeri economice', a sustinut presedintele LAPAR.

Potrivit acestuia, la capitolul imbunatatirea pozitiei in lantul agroalimentar, in Romania se discuta foarte putin sau chiar deloc despre filiera de produs.

'Spunem ca plafonam preturile, dar mi se pare normal, ca guvernare, sa stiu clar care sunt adaosurile pe fiecare veriga in parte din lantul de productie, incepand de la producatorii de materie prima, ma refer aici la firma vegetala, la procesatori, distribuitori, lanturi de magazine, sa stiu pretul final pe care il ia consumatorul, adica noi. Si ma refer aici la costul in cosul zilnic. Gestionarea riscurilor la nivel de ferma este esentiala pentru mentinerea stabilitatii si sustenabilitatii activitatilor agricole in Romania. Principalele riscuri identificate pe care le au fermele din Romania sunt: seceta pedologica si atmosferica, in special in sud-estul tarii, grindina, furtunile si inundatiile, volatilitatea preturilor la cereale si inputurile agricole, discutam de un sector total dependent de alte economii. Ma refer aici la industria chimica, petrochimica si chiar la comertul international. Noi nu avem aceste lucruri, trebuie sa le dezvoltam. Am terminat industria chimica si ingrasamintele le importam. Din 11 fabrici de ingrasaminte, nu mai avem decat Azomures, care e inchis. Volatilitatea preturilor la cereale si inputurile, lipsa finantarii pentru fermele in dificultate, ce spuneam putin mai devreme de fermele de 50 de hectare, cresterea preturilor la fertilizanti, carburanti si la utilajele agricole', a adaugat specialistul.