Economia României a urcat, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 0,8% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, în timp ce în trimestrul III Produsul Intern Brut a scăzut în termeni reali cu 0,2% raportat la trimestrul precedent, potrivit datelor provizorii publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Datele de la Institutul Naţional de Statistică confirmă faptul că economia resimte din plin efectele inflaţiei, scăderii vânzărilor şi creşterii taxelor. Este o economie care, luând în calcul datele pe primele nouă luni, arată un nivel de rezilienţă semnificativ. Faptul că în continuare suntem pe plus din punct de vedere economic faţă de anul trecut, în condiţiile actualelor provocări de ordin fiscal şi mai ales financiar, arată că marea majoritate a companiilor de impact din economie s-au restructurat şi şi-au adaptat mecanismele la actualele condiţii economice, iar din această perspectivă există nişte veşti bune în perspectiva anului 2026. Există şi partea goală a paharului: faptul că industria şi comerţul înregistrează în continuare o stagnare este un semn că economia pune frână tot mai mult. Datele pe trimestrul III vin să confirme această temperare semnificativă a motoarelor economice, iar din această perspectivă intervine rolul fundamental al statului în a corija mecanismele economice. Altfel spus, pentru 2026 principala misiune a statului român ar trebui să fie aceea de a crea condiţiile relansării economice, mai ales ale relansării consumului, care este principalul motor al economiei", a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Negrescu.

În opinia sa, economia reuşeşte să se menţină pe linia de plutire în 2025, iar perspectivele lui 2026 ar putea fi pozitive, în condiţiile în care vom avea "un Cod fiscal bătut în cuie" şi vor fi luate "măsuri active pentru reducerea inflaţiei".

"În 2026, în primul rând trebuie să avem un Cod fiscal bătut în cuie, fără creştere de taxe impredictibilă, să vedem o eliminare a taxelor clamate de mediul de afaceri ca fiind toxice, cum ar fi impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii, taxa pe construcţii speciale, două tipuri de taxe care au legătură cu ţările bananiere, în niciun caz cu o economie europeană, iar efectele le ştim deja că sunt negative. Anul trecut au ieşit din România aproape 14 miliarde de euro, o sumă record în perspectiva ultimilor 15 ani. Faptul că investitorii cer măcar un lucru esenţial, să existe un cadru fiscal predictibil, ţine de dorinţa lor de a continua investiţiile în România şi cred că este un lucru salutar. Altfel spus, cu bune şi cu rele, economia reuşeşte să se menţină pe linia de plutire în 2025, iar perspectivele lui 2026 ar putea fi pozitive, în condiţiile în care vom avea un Cod fiscal bătut în cuie şi măsuri active pentru reducerea inflaţiei, care reprezintă marea problemă din economie în momentul de faţă", a adăugat consultantul economic.

Scăderea preţului la utilităţi, din punctul său de vedere, trebuie să se afle "în prim plan", energia fiind mai scumpă cu 70% faţă de anul trecut. Pe de altă parte, Adrian Negrescu a atras atenţia cu privire la liberalizarea preţului la gazele naturale de la 1 aprilie 2026, afirmând că unele estimări "converg către o creştere a preţului gazelor".

"Toate acestea ar putea pune gaz pe focul problemelor din economie şi cred că este datoria autorităţilor, măcar din această perspectivă, să intervină pentru a ajuta mediul de afaceri. În 2026, este esenţial ca statul să facă două lucruri: să nu mai umble la taxele pentru mediul de afaceri şi să ia măsuri active pentru a reduce inflaţia, marea problemă din economie. Intervenţia în zona preţului energiei este absolut esenţială, în condiţiile în care firmele româneşti plătesc cel mai scump curent electric din Europa, iar, pe de altă parte, statul trebuie să pregătească predictibil liberalizarea pieţei gazelor de la 1 aprilie, un moment extrem de important pe care inclusiv Banca Naţională îl vizează ca fiind un potenţial factor inflaţionist. Dacă nu ne vom face temele din punct de vedere al liberalizării pieţei, ne putem trezi nu cu scăderi de preţ, cum ar fi normal, al preţului gazelor, ci cu creşteri semnificative care pot ajunge şi până la 50% la preţul gazelor, iar acest lucru va aduce inflaţia, din păcate, tot spre 10% în a doua parte anului viitor", a explicat Negrescu.

Potrivit acestuia, trebuie luate măsuri pentru reducerea inflaţiei, îngheţarea actualului sistem de taxe, dar mai ales pentru a ajuta microîntreprinderile, în condiţiile în care, de la 1 aprilie, scade plafonul de funcţionare pentru acestea la 100.000 de euro.

"Acest fapt va determina sute de mii de microîntreprinderi să se afle în faţa unei decizii dificile: trec la impozit pe profit - şi asta înseamnă taxe cu mult mai mari faţă de cele pe care le plătesc în 2025 - ori se închid şi găsesc altă formă de organizare", a subliniat el.

Adrian Negrescu a arătat că măsurile active de susţinere a mediului de afaceri trebuie să se regăsească în Pachetul 3, pentru că "există foarte multe vorbe, dar prea puţine fapte când e vorba de susţinerea economiei".

"Din păcate, în momentul de faţă, vedem că eforturile statului converg spre rezolvarea deficitului bugetar şi nicidecum spre rezolvarea problemelor care ţin de economia reală. Mă refer la inflaţie, la situaţia de pe piaţa forţei de muncă, la situaţia din zona creditării, acolo unde firmele româneşti plătesc cele mai mari dobânzi din Europa la creditele de investiţii. Statul român ar trebui să intervină în Pachetul 3 de măsuri pe care ni-l propun după alegerile locale, cu măsuri active de susţinere a mediului de afaceri, să le vedem, pentru că există foarte multe vorbe, dar prea puţine fapte când e vorba de susţinerea economiei. Economia nu are nevoie de credite fiscale, are nevoie de o fiscalitate corectă, similară cu ce se întâmplă în alte ţări, şi de mecanisme concrete pentru reducerea inflaţiei. Marea problemă în momentul de faţă pentru majoritatea companiilor româneşti o reprezintă costul utilităţilor, care sunt printre cele mai scumpe din Europa. În condiţiile în care utilităţile costă foarte mult, preţurile produselor şi serviciilor româneşti devin necompetitive în faţa alternativei oferite de importuri", a mai spus specialistul.